Botoşanii în epoca

Repere istorice şi economice

Urbanonimul „Botoşani” a preocupat numeroşi cercetători - istorici, geografi, lingvişti -, părerile acestora mergând în două direcţii: fie că derivă dintr-un substantiv comun (botă, botoş = butaş, botâşe = opinci), fie dintr-un nume de persoană (Botăş, Botoş sau Botuş). întrucât nicio ipoteză nu s-a impus definitiv, preferăm să ne-o însuşim pe cea formulată de Nicolae lorga, care nota faptul că „Botoşanii înseamnă târgul lui Botăş. Botăş e un nume care trebuie pus alături de Bontăş, cu Motăş, Crasnăş, cu Hasnăş. Sufixul -ăş se adăuga la unele nume de oameni pentru a face nume nouă.”.006 primaria Numele de Botoşani vine, deci de la Botăş, părere pe care o împărtăşeşte şi Artur Gorovei în „Monografia Oraşului Botoşani”, publicată în anul 1926: „Adevărul -notează el - este că Botoşanii îşi trage numele de la Botăş, care din timpurile cele mai vechi va fi avut vreun rost prin meleagurile acestea.” Botoşani a luat fiinţă probabil în sec. al XlV-lea, dar atestarea sa documentară este consemnată de abia în anul 1439, după cum notează cronicarul Grigore Ureche în "Letopiseţul Ţării Moldovei" la 28 noiembrie: „la anul 6947 (1439), noiembrie 28, au venitu tătarii şi au prădatu şi arsu pân la Botoşani şi au arsu şi târgu Botoşeni”. Târgul a luat fiinţă pe unul din locurile de popas al caravanelor de mărfuri care străbăteau marele drum comercial ce009 piata carol lega Marea Baltică de Marea Neagră, deschis la începutul sec. al XlV-lea. Iniţial punct de popas al caravanelor de mărfuri, aşezarea a devenit în scurt timp loc de schimb de mărfuri la date fixe, cunoscut de negustorii din cele mai îndepărtate locuri. La răscrucea drumurilor ce se întâlneau aici, a luat fiinţă iarmarocul. Alături au fost amenajate primele hanuri, apoi au fost construite primele locuinţe, închegându-se astfel oraşul. Târgul, aducător de mari venituri, a atras asupra-i atenţia domnitorilor ţării. Astfel, Petru Rareş îl dăruieşte soţiei sale, Elena Despot Doamna, ca "apanaj domnesc". Statutul de oraş domnesc este pus în evidenţă de prima pecete a Botoşanilor, pe care este gravat un păun cu coada răsfirată. Botoşanii păstrează o structură subterană de târg, cu pivniţe boltite suprapuse, ce au adăpostit timp de sute . de ani 007 calea nationalamărfurile târgului, constituind şi locul de refugiu al populaţiei în timpul repetatelor invazii. Multă vreme oraşul şi-a păstrat caracterul de important centru comercial. În sec. XIX apar primele manufacturi, iar din a doua jumătate a acestui [ secol industria de fabrică. Primele fabrici înfiinţate în oraş au fost Fabrica de bere , Hascal Berariu (1865), Fabrica de cvas şi cerneală şi Fabrica de confecţii, bonetărie şi tricouri (1896). După 1900, li se alătură Fabrica de mobilă Leon Schvartz, Fabricile de cămăşi „Floridas” şi „Hercules”, Fabrica de Jucării “Teddy” şi Fabrica de lumânări „lacovloff” - cea mai mare de acest fel din răsăritul Europei. Pentru a răspunde nevoilor întreprinzătorilor, în anul 1862 ia fiinţă aici004 camera de comert prima instituţie de credit, iar în anul 1894 o filială a Băncii Agricole. în anul 1868 ia fiinţă la Botoşani Camera de Comerţ şi Industrie, care va fi instalată într-o monumentală clădire, cedată în acest scop de bancherul Berisch Moscowicz. Ca centru industrial, Botoşanii s-au afirmat > după anul 1949, când se pun bazele întreprinderii Textile Moldova, şi mai ales în deceniul al optulea al secolului trecut, când se creează o mare platformă industrială pe care s-au construit, între altele, întreprinderea de Aparataj Electric de Joasă Tensiune (Electrocontact), întreprinderea pentru Utilaje şi Piese de Schimb pentru Industria Uşoară (IUPS), întreprinderea de Industrializarea Lemnului, întreprinderea Mecanică, Fabrica de Izolatori Electrici din Sticlă şi Fabrica de şuruburi. Municipiul Botoşani realizează în momentul de faţă 70% din PIB-ul judeţului, deşi populaţia acestuia reprezintă doar 25% din populaţia judeţului (119.132 locuitori, în anul 2005).

 

 

Valori culturale, spirituale şi arhitecturale

Cu o viaţă culturală foarte bogată, municipiul Botoşani a dat de-a lungul anilor mari personalităţi ale ştiinţei şi culturii, care şi-au înscris numele în patrimoniul cultural românesc şi universal. Nume ca Mihai Eminescu, Nicolae lorga sau Octav Onicescu sunt repere majore în domenii diverse, multe dintre ele ţinând deja de universalitate. Dintre edificiile culturale de referinţă din municipiul Botoşani amintim: Casa Ciomac-Cantemir (monument istoric construit la începutul sec. al XlX-lea, sediul Fundaţiei "Ştefan Luchian" Botoşani); Casa imemorială "Nicolae lorga" (organizată într-una din casele în care a copilărit 018 palatul administrativ marele istoric Nicolae lorga); Muzeul Judeţean - secţia de istorie şi arheologie (fosta Prefectură a Judeţului Botoşani, monument de arhitectură de la începutul sec. al XX-lea,); Teatrul "Mihai Eminescu" (construit în anul 1914, distrus parţial în timpul bombardamentelor din anul 1944 şi refăcut în anul 1958); Biblioteca Judeţeană "Mihai Eminescu" (fosta filială din Botoşani a Băncii Naţionale, monument de arhitectură datând de la sfârşitul sec. al XlX-lea); S.C. Nord-Proiect (găzduită în "Casa Moscovici", o adevărată bijuterie arhitectonică, construită la sfârşitul secolului al XlX-lea, îmbinând într-o sinteză armonioasă elemente ale arhitecturii franceze cu cele germane). O valoare 014 uspeniaarhitecturală de necontestat au câteva lăcaşuri de cult: Biserica Uspenia - ctitorie a Elenei Despot Doamna în anul 1552, unde a fost botezat Mihai Eminescu; Biserica "Sf. Gheorghe" - având acelaşi ctitor, datând din anul anterior; Biserica "Sf. Nicolae" Popăuţi - ctitorie a domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt din anul 1496, precum şi zona de târg a oraşului, renumită pentru valoarea arhitecturală a centrului istoric, declarat rezervaţie arhitecturală. Ca zonă de agrement menţionăm parcul "Mihai Eminescu", amenajat în 1869, în care se mai păstrează câţiva arbori contemporani cu marele poet naţional, care a poposit aici de mai multe ori, mai ales în ultima parte a vieţii sale. în parc există un mic lac artificial şi un chioşc unde, în trecut, fanfara militară îi delecta pe botoşăneni la sfârşit de săptămână. Muncipiul Botoşani este prin trecutul său şi prin vestigiile pe care le mai păstrează încă unul dintre cele mai însemnate oraşe ale ţării.


 

 

Evenimente culturale

No current events.

ukash

ukash kart

kisisel blog

backlink